23.02.2009

Melting pot

Fata mergea cu pasi repezi si hotarati. Ora 8 dimineata. Lumina era inca departe, frigul desena nestapanit masti pe fetele celor din jur. Iesind grabit pe poarta garii, privii fugitiv vitrinele pline de bucurii colorate. De cateva saptamani lucra din ce in ce mai mult la Paris. Pe cel mai cunoscut bulevard din lume, la cea mai cunoscuta companie din tara. Inima ii era plina, gata sa sara din piept : reusise sa urce inca o treapta sociala. Cu siguranta ca cei de acasa se gandeau din nou cu mandrie la ea.
Avea impresia ca, dupa ani de munca, totul devenise simplu. O casa noua, luminoasa, cu o gradina inflorita si copaci umbrosi, o slujba care ii oferea satisfactii si perspective limpezi, o familie solida si pe care se putea bizui.
Strangand bine paltonul, fata intra pe poarta metroului. Trebuia sa se grabeasca, ii placea sa creada ca poate sa ramana punctuala intr-un oras in care programul transportului in comun oferea tuturor numai necunoscute.
Mergea din ce in ce mai repede, brat la brat cu actori inca necunoscuti, fata in fata cu aproape regizori de vieti personale.
Zambind automat celor din jur, urca in vagonul plin de lume si se propti de un scaun. O statie, doua, trei... inca cateva si putea sa iasa. I se parea ca timpul nu o asteapta, orice clipa de odihna era de prisos.
La un moment dat usile se deschisera din nou lasand loc unui grup de barbati imbracati in paltoane de culoare inchisa. Fata zambi usor : rusi sau ucrainieni. De-ai nostri... din est.
Barbatii o privira zambind, spunandu-si si ei... e sigur de-a noastra, de la rasarit.
Grupul se aseza in semi-cerc si incepu sa cante usor cantece melodioase, de dor si jale, in limbi pentru ea de mult apuse.
Fata nu mai indraznea sa faca nicio miscare, nevrand sa piarda niciun sunet. Melodiile ii sfasiau sufletul, aducandu-i inapoi teama, nerabdarea, bucuria, nelinistea tineretii, dorul de tara, si de pamant, si de aer, si de verde, si de gri, si de prieteni, si de parinti, dorul de acasa.
Lacrimile grele i se scurgeau fara intrerupere. Cauta un loc liber si se prabusi cu ochii fixati in gol.
...Statiile trecusesera una dupa alta, corul incetase sa cante si se pregatea sa coboare. Ea nu se miscase inca din loc, doar degetele incercau acuma sa ascunda obrajii umezi de tristete si dor. Ar fii vrut sa opreasca timpul, sa il dea inapoi.
Unul dintre barbati se oprii in fata ei si ii spuse intr-o franceza stalcita, vreti sa continuam ? Fata se grabii sa ii raspunda ca nu avea atatia bani dar barbatul ii replica imediat : nu e pentru bani....ia uitati-va, in vagon au ramas numai de-ai nostri. Haideti sa ne simtim ca acasa.
Intr-adevar, usor de recunoscut, cei cativa ascultatori ramasi in vagon aveau un aer comun, dusi inca departe de canturile triste.
Fata incuviinta fericita si se aseza din nou pe scaun. Serviciul, casa, programul, totul disparuse cu desavarsire. Si metroul continua sa mearga...
3 femei si 4 barbati intr-un vagon de metrou, tinandu-se de mana, lipiti unul de altul, ascultand cantece de acasa. Melting pot fericit intr-un metrou francez. Oameni departati de ai lor, insetati de acelasi dor de casa si de tara.
...nimic altceva nu mai conta....


Buchty
Reteta de Christine Ingram
Aceasta briosa isi are originea in Europa de Est.
Umpleti fiecare galusca cu o aroma diferita : dulceata, ciocolata, crema de vanilie sau de fructe, mac sau nuci. Melting pot de gusturi si culori.


Ingrediente
100 ml de lapte caldut
2 oua
50 g de unt topit
60 g de zahar pudra
45 g de drojdie de bere proaspata
400 g de faina
1 lingurita de sare
20 g de unt pentru uns aluatul

Preparare
Incalziti cateva minute, separat, laptele si untul la cuptorul cu microunde sau pe foc.
Puneti in masina laptele, ouale batute usor, zaharul, faina, drojdia, sarea si untul topit.
Porniti programul"aluat" (o ora si treizeci de minute).
Scoateti aluatul din masina si impartiti-l in sapte parti egale (110 grame).
Intindeti fiecare parte si adaugati o lingura de dulceata sau de crema. Lipiti marginile si invartiti aluatul in mana sau pe masa pana obtineti o bila.

Puneti tot aluatul intr-o tava rotunda si ungeti-l cu unt topit.

Lasati tava la un loc cald pana isi dubleaza volumul. Eu incalzesc cuptorul timp de 10 minute la 200°C, il inchid punand tava inauntru.
Coaceti briosa la 180°C timp de 20 de minute.

Pofta buna!

23 de comentarii:

Raggio spunea...

Ce frumos povesteşti! Nu mă mai satur de articolele tale! :)
Şi brioşa şi pozele sunt minunate, Irina!

Cristina spunea...

O poveste frumoasa din fericire insa nu a avut finalul pe care il aduc "cei din est" pe aici... evident nu se intimpla la Roma ( nu stiu dc e de plins sau de ris).
Excelenta reteta Irina .. m-am intrebat mereu de ce oare italienii numesc reteta asta: Danubio (Dunarea ) acum ca i-ai dezvaluit originea estica am inteles :-)

Amalia spunea...

Irina frumoasa povestea ta si emotionanta...reteta este de incercat :).

Flor spunea...

Excelente... si povestea si briosele! Briosele am senzatia ca au asa un aer englezesc!

Roxana spunea...

Draga Irina, ti-am citit povestea de trei ori. Am ochii umezi si nu stiu de ce... poate pentru ca dupa un adevarat "acasa" tanjesc si eu de ceva vreme. Sfarsitul este insa extraordinar, caci imi pare mie ca pentru cateva minute, 7 oameni din colturi de lume diferite (chiar daca toti din est), au trait impreuna un "acasa", evocat de o muzica asa cum cred eu ca numai rusii pot canta, cand vine vorba de dor si de tristete.
In fond, ce altceva este "acasa" (pana ce ne descoperim treptat pe noi insine) decat mici franturi adunate de pretutindeni pe unde am trecut si trait, momente in care ne-am lasat sufletul sa se bucure ori sa planga?...

Multumesc pentru poveste si pentru briosa, un dulce corespondent al pufoasei paini-floare de la noi pe care mereu mi-a placut s-o mananc calda, alaturi de un pahar de lapte.

Ina spunea...

http://floridecires7.blogspot.com/2009/02/concurs-lifestyle-blog_25.html
Te astept la concurs, daca iti va face placere. Inscrierile pana maine la 11 am.

Melianda spunea...

Impresionanta poveste, imi place la nebunie sa citesc povestioarele tale si sa incerc aceste retete minunate.
pupici si o seara buna iti doresc!

Irina spunea...

Ragio, imi pare bine ca ti-a placut povestea, poate reusesti sa faci reteta ?

Irina spunea...

Cristina, eu nu stiu cum reusesti sa te descurci, citesc si eu ziarele si cateaodata ma apuca groaza. La noi nu sunt multi romani... iar la mine la servici au angajat al doilea roman "tocmai pentru ca eu sunt un angajat bun"!

Irina spunea...

Amalia, multumesc pentru mesaj. Cu siguranta ca tie o sa iti iasa reteta... poate mai bine decat mie!

Irina spunea...

Flor, cred ca ai dreptate. Senzatia e data si de fundalul in patchwork.

Irina spunea...

Roxana, sper din tot sufletul sa gasesti un nou "acasa" cat de curand.

Irina spunea...

Ina, m-am inscris... sper sa pot sa am timp sa si raspund. Bravo pentru initiativa!

Irina spunea...

Melianda, multumesc si te mai astept.

Raggio spunea...

N-am maşină. :)

Mona spunea...

Ca intotdeauna ne incanti cu povesti frumoase...iti multumesc in numele meu :)) !!

..este plina de semnificatii aceasta poveste...cuvintele vorbite sau cantate in limba materna, sunt intr-adevar o forta..
..dorul de-acasa, de pamantul strabun este ceva intaingibil..are atatea nuante, incat nici cel mai complex sinonim, nu poate nici el acoperii intru totul misterul "dorului de-acasa"..

..aceasta briosa minunata intregeste aroma ceaiului din samovar

multumesc pentru cuvintele frumoase scrise pe blog
te pup :)

o seara frumoasa in continuare

Edith spunea...

Frumos povestit, frumoasa prajitura. Tare greu trebuie sa fie departe de casa...

Irina spunea...

Mona, multumesc. Pe curand.

Irina spunea...

Asa e, Edith!

Mona spunea...

irina draga, iti doresc din toata inima o primavara frumoasa si calda, plina de iubire..un mic martisor din partea mea..
te pup :)

Irina spunea...

Mona, multumesc. E primul martisor pe care il primesc! Aici nu se trimit...

adriana spunea...

Buna! am facut reteta de melting pot si a iesit MINUNAT! multumesc pentru idee. baietelul meu se linge pe degete...la propriu. o zi buna!

viorica spunea...

Buna Irina.
Ieri am incercat aceasta reteta.Mi-a placut foarte mult;eu am facut jumatate cu branza dulce si jumatate cu gem de capsuni.Multumesc pentru reteta sunt sigura ca voi face de multe ori aceasta briosa.