Checul care se merita


Cand eram mica vroiam sa devin bibliotecara. Imi placeau cartile, mirosul lor, lumea indepartata in care soseam rasfoind numai cateva pagini.
Vedeam biblioteca ca un loc calm si linisit. Mi-am petrecut multe dupa amiezi in cea intunecata de la coltul blocului in care locuiam. Am scris fise, am ascultat discuri vechi, am sters de praf volumele de la litera A sau B sau C... Era locul meu de joaca. Pana intr-o zi cand joaca s-a terminat.
Intr-o dupa amiaza am gasit usa inchisa cu un lacat. In urmatoarele zile la fel. Cand esti mic uiti repede. Asa am uitat si eu de biblioteca de la colt. Si tot asa mi-am ales o alta meserie.
Dragul de biblioteca sau de carti mi-a ramas. Ma atrag cartile, librariile, tot ceea ce tine de hartie in general. Totusi, in perioada intre 20 si de 30 de ani am fost atrasa numai de carti de specialitate. Internetul, teatrul si filmele indepartau cu totul dorinta de a citi.
Drumul meu de acasa pana la servici trece prin centrul orasului. Nu-mi place sa imi schimb drumul. O iau intotdeauna pe langa Loara, urc spre hale, fac la dreapta, la stop ma uit la magazinul cu dulciuri, ajung pe strada ce se opreste parca in inima catedralei, o iau la stanga, trec de scoala, la 8 e intotdeauna plin de lume, trec podul de cale ferata, inca cateva sute de metri, fac la dreapta si am ajuns. Seara, drumul e linistit, lumina e placuta, imi place sa-mi opresc privirea pe fatadele cladirilor vechi, frumos aliniate.
Acum cateva luni am vazut deschizandu-se, pentru prima data, o biblioteca. Privata. Aveam un chec de portocale pe care il duceam lui Anne si totusi am intrat pentru cateva minute. Aceeasi atmosfera, carti asezate in ordine, liniste, doua doamne in varsta, zambitoare, la un birou. 3 cesti de ceai.
Am vorbit. Mi-am adus aminte de copilarie, am cerut sfaturi si am povestit ce imi place sa citesc. Unde sunt si unde as vrea sa fiu. Ce simt si cum as vrea sa traiesc. De unde vin si pentru ce. Am plecat cu multe carti, cu vise si sentimente de bine, cu incredere si dorinta de a reveni, cu o sacosa goala si cu un chec mancat pe jumatate, lasat pe biroul din biblioteca in care voi reveni.

Chec de portocale

Ingrediente
125 g unt moale
150 g zahar
2 oua
225 g faina
1 praf copt
1 lingura lapte
coaja de la o portocala
4 linguri suc de portocala

Preparare
Cu 24h inainte : spalati portocala. Radeti coaja si amestecati-o cu zaharul. Lasati zaharul la uscat.
Dupa 24h : Varsati praful de copt in faina si amestecati cu o lingura. Stoarceti sucul de portocale.
Amestecati ouale cu zaharul pana cand amestecul devine alb, spumos. Adaugati untul si amestecati din nou.
Varsati faina usor amestecand tot timpul. Varsati sucul de portocale si laptele.
Cu cat amestecati mai mult, cu atat checul e mai pufos.
Varsati aluatul intr-o forma de chec.
Puneti-l la cuptor la 180°C timp de 40 de minute.
Pofta buna!

Comentarii

Diana B. a spus…
Ce amintiri frumoase! ...eu inca imi mai doresc sa devin bibliotecara...:)
roxana a spus…
Am citit de cateva ori textul, ramanand cu impresia pregnanta ca privesc un tablou. In fata caruia zabovesti indelung, pentru ca ceva, nu stii exact ce, te atrage inspre el si te tine legat inlauntrul sau.
Si, desi obiectual vorbind un tablou este static, al tau este plin de miscare. Are o cadenta aparte si o curgere blanda, plina de arome si praf. De amintiri si simtaminte.

Am savurat cu multa placere aceasta clipa de frumos si simplitate. Iti multumesc!
cupcake a spus…
frumos, mi-ai transmis o stare de bine si tot o data nostalgie..foarte frumos! te pup
dana a spus…
clar nu mai citesc atat de mult ca inainte de avea un copil, si mi-e dor de perioada aia cand puteam sa citesc toata noaptea, pentru ca maine trebuia doar sa supravietuiesc unor ore de scoala sau serviciu... acum citesc, realizez ca-i unu noaptea si imi vine sa plang, si pentru ca n-as lasa cartea, si pentru ca stiu ca si perfect odihinita fiica-mea ma mananca cu fulgi cu tot. mai citesc o juma de ora.
Anonim a spus…
Si mie imi placeau cartile si sa merg la biblioteca. Cand citeam ce scrii mi se derulau amintirile din copilarie cand ii aranjam cartile in biblioteca mamei. Ai talent la scris. Abia astept sa vad cand postezi ceva nou. Ma intereseaza si retele dar si felul in care le prezinti. Felicitari
Raluca a spus…
Si eu imi doream sa fiu bibliotecara. Sa fie o chestie feminina asta? Acum imi doresc sa am libraria mea..cred ca sunt doar variatiuni pe aceeasi tema. Arata foarte bine checul, o sa il incerc curand :).
Irina a spus…
DiAnais, stiu si eu daca mai e o meserie din care sa traiesti? Biblioteci sunt din ce in ce mai putine, pacat...
Irina a spus…
Roxana, nu ma mira ca ai impresia unui tablou si imi pare bine ca ti-a placut!
Cred ca scriu mesajele ca pe un tablou. Incerc sa le fac cu cap si coada, coada prea scurta, dupa mine...
Irina a spus…
Antzu, poate ca ti-ai amintit de copilarie si de biblioteca de cartier? De lista de carti de citit in vacanta?
Irina a spus…
Dana, inteleg bine frustratia ta! Si eu sunt cam la fel...nu las cartea din mana pana nu am terminat-o...iar dupa aceea imi para rau...pentru ca nu mai e!
Irina a spus…
Anonim, multumesc mult pentru mesaj.
Irina a spus…
Raluca, si eu oscilez intre biblioteca si librarie. Eu vreau o librarie cu carti de bucatarie, cu un salon de ceai si cafea, cu cursuri de bucatarie!
Scrie-mi daca reusesti sa iti deschizi libraria ta!
Irina...foarte frumos! Dupa ce am citit...am ramas melancolica ...nu stiu dupa ce anume, dar starea persista...cand eram mica si nu stiam sa citesc stateam cu cartea in mana, deschisa, ma uitam la foaie...fara sa fac nimic altceva...eh...din pacate, odata cu trecerea anilor elanul cititului s-a diminuat
VertAnge a spus…
Mie nu imi placea bibliotecara de la mine din oras pentru ca nu-mi dadea mai mult de o carte pe saptamana :)
Irina a spus…
Mihaela, poate ca elanul va reveni? Ce iti place sa citesti?
Irina a spus…
VertAnge, inteleg! Aici poti sa iei 2, uf!
Anonim a spus…
Buna. Imi face pofta checul tau si as vrea sa il incerc. ¿Ai putea sa imi spui ce gramaj are plicul de praf de copt? Multumesc mult.
Irina a spus…
Buna seara. Plicul de praf de copt are 11 g.
Anonim a spus…
Ma bucur si iti multumesc ca mi-ai raspuns asa de repede si. Am sa incerc sa o fac maine. O seara placuta. Maria
Irina a spus…
Cu placere, Maria. Sper sa iti placa.
Anonim a spus…
Buna Irina. De zece minute am scos checul din cuptor si deja am si mancat din el. Sunt foarte incantata cum a iesit. Coaja este putin crocanta si interiorul este foarte pufos si aromat. Ma bucur foarte mult ca am incercat reteta si mai ales ma bucur ca am dat peste blogul tau. Am mai facut cozonacul cu miere, stafide si migdale, batoanele energizante si chec tigru si au iesit foarte bune. Iti multumesc pentru dispozitia pe care o ai de a impartasi talentul si munca ta cu noi. Dumnezeu sa te rasplateasca si sa te binecuvanteze pentru ca esti o persoana minunata. Maria
calatorprinlume a spus…
Irina, foarte frumos ai zugravit aceste trairi si dorinte. Am citit cu multa bucurie si mi-a adus o stare de liniste si de armonie. Si mie imi plac cartile, cu mirosul si cu textura lor, cu promisiunile pe care le intrevad in ele, desi, nu cred ca mi-am dorit sa fiu bibliotecara vreodata. Insa mereu mi-am dorit sa fiu imprejurata de carti, sa ma afund in miracolul lor.

Multumesc din suflet pentru aceasta noua calatorie!
Irina a spus…
Maria, imi pare bine ca ti-a placut. M-am gandit la checul asta cateva zile bune. Am pornit de la o reteta de baza aunui chec si am incercat sa ii dau mai multa aroma. Multumesc mult pentru mesaj.
Irina a spus…
Denisa, ce iti mai fac iepurasii? Te descurci cu ei?
MariaM a spus…
Off, ce amintiri .Si eu iubeam tare mult biblioteca de pe Dumitru Popescu (pentru copii) unde mergeam saptamanal.Apoi, cand am implinit 18 ani a trebuit sa merg la biblioteca mare Sadoveanu din Piata Amzei si niciodata nu am iubit-o asa cum iubeam Biblioteca pentru Copii ..

Sa-mi spui te gog, checul il amesteci cu mixerul asa-i?Si ce inseamna "cu cat amestecati mai mult?" Cam 10, 15, 30 minute?
Multumesc mult.
calatorprinlume a spus…
Irina, iepurasii - doar 5 din cei 7, caci doi au murit :( - sunt bine, au crescut si sunt sanatosi :).
Irina a spus…
Maria, acum cateva zile m-am gandit la tine...
Ce mai faci ? Stii, si eu mergeam la cea din Piata Amzei.
Checul il amestec cam 10 minute.
Pe curand!
Irina a spus…
Denisa, imi pare rau pentru cei doi. Cand mai pui poze cu ei?
MariaM a spus…
Irina, eu citesc insa nu am mai scris.La posturile "cu dor" insa, nu ma pot abtine...
10 minute e bine.Il fac si eu dupa Paste.
MariaM a spus…
Ma mai gandeam apoi azi noapte la ceva , la acele "biblioteci" in rulote care apareau uneori prin Bucuresti.Niste orooori..
Niciodata nu imi placea sa trec pe langa ele.Mi se parea ca au luat cartile dintr-un loc al lor plin de vise si le chinuie plimbandu-le prin lume.
Irina a spus…
Maria, nu e nimic daca nu scrii... Imi face bine daca doar citesti!
calatorprinlume a spus…
Irina, zilele am sa postez. Sunt niste dulcei. Si deja s-au invatat cu mine. Cand vine seara si trebuie sa ii bag la locul lor, trebuie sa ma "lupt" cu ei. Nici nu se mai sperie, trebuie sa ii imping de la spate :)).