29.04.2010

Teoria aluatului

Cateodata am impresia ca merg pe o sfoara subire. Intinsa. Incet, pas cu pas. Un mic dezechilibru si cad. Atunci ma opresc, ma adun, o iau usor si ma decid sa merg inainte.
Cateodata lumea pare prea mare. Imensa. Un infinit. Ma pierd. Atunci inspir, imi privesc mainile, constientizez si ma regasesc.
Cateodata am alergat prea mult. Si mult prea repede. Atunci ma intorc, ma asez, citesc prima carte, invat si o iau de la capat.

Am ezitat mult inainte de a scrie acest mesaj. As vrea sa va spun cum se fac aluaturile in Franta. Cate sunt. Cum se folosesc si la ce. Eu nu vreau sa dau lectii, vreau doar sa va spun cum fac eu. Cum ii urmez pe cei mari. Sper sa va ajute si sa nu mi-o luati in nume de rau. Sper sa va placa.
Irina

In Franta intalnim urmatoarele aluaturi :
- aluaturi pentru tarte dulci: pâte sucrée sau pâte sablée
- aluaturi pentru tarte sarate sau quiche : pâte brisée
- aluat de clatite
- aluaturi "cremoase" - aluat de chec, aluat de quatre quart, eclere
- aluaturi pentru torturi - blaturi, piscoturi, de Savoie, daquoise, génoise
- foietaj
- aluaturi cu drojdie - briose, paini, vafe, gogosi
Sper ca le-am enumerat pe toate!

Prima lectie : la pâte brisée (aluat pentru tarta sarata)


Reteta pe care o prefer este cea a Catherinei Kluger. O fac des, in imaginea de sus aveti ultima tarta, facuta sambata trecuta. O tarta cu dovlecei, branza si crumble de parmezan.
Catherine Kluger a fost avocata, acum cativa ani a decis sa traiasca altfel si a deschis prima fabrica de tarte in Paris. Gasiti mai multe informatii aici : wwww.tarteskluger.com.

Ingrediente :
200 g faina cernuta fin
putina sare
90 g unt foarte rece
1 ou
2 cl apa foarte rece

Preparare
Cernati faina. Amestecati-o cu sarea.
Taiati untul in bucati mici si varsati-l peste faina.
Amestecati cu varful degetelor pana cand faina se tine pe bucatile de unt. Luati apoi bucati de aluat si frecati-le repede intre maini pana obtineti un aluat sfaramicios, ca un nisip mai mare. Toata aceasta operatie trebuie sa dureze putin. Aluatul nu trebuie sa se incalzeasca.
Amestecati apa si oul si turnati-le usor peste aluat. Amestecati din nou repede cu mainile pana obineti un aluat omogen. Lucrati aluatul cat mai putin posibil. Ideal e sa il intindeti cu podul palmii. Puteti sa va inspirati din exemplul de mai jos :


Acoperiti aluatul cu o folie de plastic si lasati-l la rece timp de cel putin o ora. Eu il fac seara si il intind a doua zi.
Puteti sa adaugati si alte ingrediente sau arome, in tarta de mai jos am adaugat o lingura de mac.
Intindeti aluatul cu facaletul folosindu-va de faina. Aluatul se intinde bine, fara probleme.
Intepati aluatul cu furculita dar aveti grija ca dintii sa intre doar usor in aluat, nu pana la capat. Puneti aluatul in tava, taiati marginile ce depasesc peretii tavii cu ajutorul unui cutit. Impingeti aluatul cu varful degetelor astfel incat sa se lipeasca bine de peretii tavii.
Puneti tava din nou la frigider timp de 30 de minute. Incalziti cuptorul la 160°C.
Scoateti tava din frigider, acoperiti cu hartie de copt si varsati boabe de fasole uscata. Puneti tava la cuptor timp de 30 de minute. Scoateti tava de la cuptor, varsati boabele de fasole, aruncati hartia. Aluatul de tarta este gata!


Ingrediente pentru tarta
20 cl de lapte
6,5 cl smantana lichida
3 oua
sare, piper
150 g dovlecei
50 g branza
coaja rasa de la o lamaie
1 catel de usturoi
2 linguri de ulei
1 aluat de tip "pâte brisée"
Crumble de parmezan :
50 g unt
50 g faina
50 parmezan ras

Preparare
Pregatiti crumble-ul amestecand usor unul cu faina si cu parmezanul ras. Amestecati cu varful degetelor pana obtineti niste firmituri mai mari. Coaceti-le la cuptor la 170°C timp de 10 minute.
Spalati dovleceii, radetii pe razatoarea mare. Sarati si lasati-i sa se scurga timp de 5 minute.
Curatati usturoiul, taiati-l bucati mici, radeti lamaia. Incingeti uleiul intr-o tigaie, adaugati usturoiul, coaja si dovleceii. Amestecati bine, lasati pe foc timp de 5 minute.
Lasati dovleceii la racit, amestecati-i cu branza zdrobita cu ajutorul unei furculite. Varsati dovleceii peste aluat.
Amestecati ouale cu smantana si cu laptele. Varsati totul peste dovlecei.
Puneti tarta la cuptorul preincalzit la 160°C timp de 30 de minute.
Presarati crumble-ul de parmezan inainte sa serviti.
Pofta buna!
 

21.04.2010

Placerea de a primi oaspeti

Nu m-am nascut cu placerea de a primi oaspeti. Cu dorinta de a deschide usa si de a spune, fericita : intrati, va asteptam! Sau cu usurinta de a vorbi, de a povesti, de a intretine o atmosfera buna...
Primele incercari ale lui Olivier s-au soldat cu esecuri uriase! Nu scoteam o vorba, stateam foarte putin la discutie si, daca se putea, ma retrageam imediat in bucatarie. Mdaa, Olivier a incasat, de multe ori, de la prieteni, glume de genul : e muta,cat ai platit pe ea, esti sigur ca exista, nu e o fantoma, s.a.m.d.
Olivier e sociabil, are prieteni din facultate, are inca relatii foarte bune cu ex-prietene, maritate de mult timp si la casa lor. A trait la camin si asta explica usurinta cu care incepe o discutie sau leaga prietenii. Usa lui e intotdeauna larg deschisa.Va dau numai un exemplu, la 2 minute dupa ce am aterizat in noua casa, Olivier si-a facut aparitia cu primul vecin pe care il intalnise pe strada, caruia a insistat sa ii arate casa si sa il invite la masa. Nu e absolut deloc cazul meu, extrem de simpla in gandire : familie, casa, masa, servici, calculator. In general fac ceea ce imi place in toate aceste domenii, ele imi iau tot timpul.Altceva chiar nu exista.
Acum cativa ani, ideea de a primi pe cineva in casa ma stresa. Totul trebuia sa fie perfect. Si, ca la romani, masa plina. Fiecare persoana primea, in plus, cate un cadou pentru acasa. Mie nu-mi ardea de vorba dar imi crestea inima cand ii auzeam glumind, vorbind, simtindu-se bine. Aceasta era bucuria mea. Olivier a inteles imediat, cu ceilalti a fost mai greu...
Cred ca Anne a fost prima care a inceput sa ma schimbe. In primul rand, nu e gospodina. Si o afiseaza cu tarie ! Nu calca, gateste foarte putin, curatenia poate sa astepte si ziua de maine. Pasiunea ei e ziaristica, teatrul, muzica, discutiile. Imi plac oamenii cu convingeri si cu pasiuni. Ne intelegem bine.
Anne venea in bucatarie si imi povestea. Se uita la mine cum gatesc, nu o interesa daca ii raspund, doar imi povestea. Astepta sa termin minimul necesar, imi lua farfuriile din mana si le ducea la masa continuand sa povesteasca. De jena sau de politete, trebuia sa o urmez. Si continua minute intregi. Anne poate sa iti vorbeasca o noapte intreaga! Anne are convingeri dar nu judeca. Anne explica frumos, e invatatoare.
Incetul cu incetul, vrand nevrand, am inceput sa ies mai des din bucatarie. Sa stau la aperitiv. Sa raman pe scaun dupa desert...
Poate ca si prietenii lui Olivier s-au mai schimbat, au ramas numai cei, cu adevarat, prieteni. Ne cunoastem mai bine, ne apreciem. Inca sunt stresata cand vine cineva, am impresia ca mancarea nu e gustoasa si ca ar fi trebuit sa fac mult mai multe lucruri. Dar, incetul cu incetul, evoluam.Eu am invatat ca adevaratii prieteni vin intai sa ne vada si apoi sa manance. Iar francezii au un invatat ca romanii sunt intotdeauna darnici cu cei la care tin. Prin vorbe dar mai ales prin gesturi.

Salata cu avocado si creveti in cuiburi de rosii
(reteta preluata dintr-o revista Carrefour)
Ingrediente
8 rosii mari
8 rosii cherry
1 avocado
8 batoane de crab
24 creveti mici decorticati
3 linguri smantana
1 lingurita mustar iute
1 ou fiert
2 linguri de patrunjel
1/2 lamaie
sare, piper

Preparare
Spalati rosiile. Taiati capacele la cele mari, scoateti miezul cu ajutorul unui cutit, presarati putina sare si lasati-le sa se scurga cu partea taiata in jos. Taiati miezul in bucati mici. Procedati la fel cu batoanele de crab.
Curatati avocado de coaja, taiati-l in bucati mici. Amestecati toate ingredientele.
Amestecati smantana, mustarul, oul taiat bucati mici si patrunjelul. Adaugati sucul de lamaie.Varsati sosul peste celelalte ingrediente.
Umpleti rosiile cu salata. Asezati rosiile cherry peste rosiile mari. Serviti rece.
Pofta buna!

15.04.2010

Check up infernal

Mi se intampla rar, dar, totusi, mi se intampla, sa ma duc la doctor. Nu stiu ce detest mai mult : coada lunga (da, da...si aici e la fel), sala de asteptare, analizele sau impresia cu care ies de fiecare data, si anume,ca ar trebui sa ma ingrijesc mai mult.
De felul meu, sunt sanatoasa, dar starea de bine e datorata numai si numai capitalului genetic.
In Franta, medicul de familie e chiar de familie. Iti cunoaste viata, evenimentele importante, te duci ca la un prieten care te sfatuieste si in care ai incredere. Si te duci des. Ca ai nevoie sau nu. Mi-a fost greu sa ajung la acest raport cu domnu' doctor, nu ca nu ar fi competent dar, de felul meu, sunt mai timida. In plus, se exprima numai in parabole ce ma lasa, sincer va spun, perplexa timp de cateva ore bune dupa ce s-a terminat consultatia.
Cred insa ca, relatia s-a inrautatit brusc astazi. Va intrebati de ce. Ei bine, ati auzit de medicina anti - aging? Mdaa, doua cazuri : ati auzit dar nu va intereseaza (va considerati mult prea tinere pentru asa ceva) si nu ati auzit dar va intereseaza pentru ca, de felul vostru, sunteti foarte curioase!
Ooooh, cititor sau cititoare, tu care treci din intamplare pe aici, inchipuieste-ti privirea mea cand mi s-a pus aceeasi intrebare!
Anti - aging, pentru cine, pentru parinti? Pentru...peste cativa ani buni? Aaaah, nuuuu, pentru mine ? Adica, de ce? Pentru ca trandafirul trebuie ingrijit si taiat din timp? Pentru ca apa din vaza trebuie schimbata des? Iar casa are nevoie de o usa noua ? (V-am spus ca se exprima numai in parabole si nu m-ati crezut).
Ok, e adevarat ca ultima oara cand am intrat intr-un magazin sa ii cumpar mamei o crema anti-rides, doamna, "draguta" m-a intrebat daca e pentru mine. E adevarat si ca mi s-a spus ca ar trebui sa imi schimb poza din who's who facuta acum 10 ani desi mie mi se pare ca reflecta intru totul chipul meu de acum. Sau ca imi e greu sa renunt la mobilul cumparat acum 5 ani pentru ca cele de azi sunt prea complicate. Dar toate acestea sunt doar prostii, sufletul nu mi s-a schimbat, am aceeasi dorinta de a merge mai departe, de a descoperi lumea si de a trai din plin. Mai am atatea locuri de vizitat, sentimente de descoperit. Tzzz, tzzzz, tzzzz, anti aging nu e pentru mine!
Nu vreau un control care sa imi spuna daca voi imbatrani corect, nu vreau sa mi se masoare "nivelul de stres oxidativ si de inflamare a celulelor", nu vreau sa mi se recomande ce anume trebuie sa mananc pentru ca vitaminele B9, B12, D, C sau altele sa ajunga sa fie perfect dozate!
Vreau sa pot sa traiesc urmand de fiecare data numai bunul simt, in toate. Si daca vreau sa mananc un cupcake, sa stiu ca pot sa il mananc. Chiar daca mananc doar unul pe saptamana. Maine voi manca, cu aceeasi placere o salata! Totul e doar o chestie de echilibru. Echilibru si bun simt.

Cupcake

Ingrediente
3 oua
150 g zahar
3 picaturi de esenta de migdale amare
200 g faina
praf de copt
150 g unt
Crema
125 g zahar pudra
100 g unt moale
4 linguri de lapte

Preparare
Amestecati bine zaharul si ouale. Adaugati untul moale si amestecati din nou.
Varsati esenta.
Preincalziti cuptorul la 180°C.
Adaugati faina si praful de copt. Amestecati din nou.
Varsati luatul in tavi de muffins (1 lingura rasa in fiecare forma). Puneti tavile la copt pentru 25 - 30 de minute.
Scoateti tavile si lasati-le la racit. Scoateti fiecare cupcake din alveola.
Pregatiti crema. Amestecati untul cu zaharul pudra. Adaugati laptele si amestecati din nou. Puneti crema in pos si decorati fiecare cupcake.
Pofta buna!

11.04.2010

Buchetul

Primul lucru pe care l-a remarcat a fost buchetul. Trandafiri mari, carnosi, roz. Multi. O mare de petale roz. Infinit de dragoste, sau de incertitudine, sau de speranta, sau de incredere. A bucurat-o si si-a lasat privirea sa descopere mai departe. Nu era foarte inalt, in mod normal nu i-ar fi atras atentia, costumul si cravata il tradau, provenea din lumea celor care uita zi de zi de cei din jur, concentrati intr-o cariera ce nu ii ducea decat spre o singuratate aurita. Dar buchetul era mare si viu. Fata se inveseli brusc, trandafirii erau atat de fermecatori incat transformau gura de metrou in spectacol de bal mascat : lumini, muzica, foc, acrobatii! Femeia din stanga buchetului incepea sa semene cu o cantareata celebra de opera. Barbatul din spate isi misca in ritm cadentat nasul rosu de clovn. Copilul de alaturi se amuza cu dalmatianul ce il tragea vartos de maneca. Schimba imediat melodia pe care o asculta la iPod cu cea care o ajuta sa efectueze de obicei ultimii metri de jogging, peronul din fata ei paru ca se misca din ce in ce mai repede, stanga - dreapta in ritmul ei preferat. In vis, totul devenea culoare si bucurie. Zgomotul metroului stopa net visul. Fata se trezi imediat in gri, in caldura si intr-o mare de roboti grabiti sa iasa la lumina. Urca repede in vagon, alerga spre prima fereastra, o dechise brusc si mai apuca sa vada, inca o data, trandafirii indepartandu-se incet, linistit, aplecati. O mare de trandafiri. Intalnii ochii albastri, sinceri, increzatori si reusi sa sopteasca repede "la revedere".


Tiramisu cu capsuni

Ingrediente
200 g capsuni
10 piscoturi
250 g mascarpone
3 oua
75 g zahar

Preparare
Spalati capsunile. Stergeti-le usor cu un servetel.Taiati coditele.
Taiati 100 g in doua parti, pe lungime. Asezati-le pe o farfurie.
Amestecati celelalte 100 g cu 25 g zahar, puneti-le intr-un blender si adaugati 2-3 linguri de apa. Puneti sucul la foc pana cand incepe sa fiarba. Lasati-l la racit dupa primul clocot.
Amestecati in robot timp de 5 minute cele 50 g de zahar si galbenusurile. Amestecul trebuie sa devina alb, spumos si sa isi dubleze volumul.
Adaugati 250 g de mascarpone si amestecati din nou 3 minute.
Bateti albusurile spuma si adaugati-le usor, amestecand de jos in sus, in crema cu ou si mascarpone.
Treceti piscoturile prin sucul de capsuni racit. Puneti intr-un pahar o bucata de piscot dat prin sirop, adaugati capsunile taiate in doua bucati, adaugati crema. Puteti sa decorati cu pasta de migdale sau cu fructe sau cu ciocolata.
Pofta buna!

05.04.2010

Verde

In sfarsit, verde!
Arbori, primavara, natura si echilibru. Si speranta, si soare. Renastere, nastere, suflet nou si viata!
Un Paste fericit tuturor!

Supa de mazare cu menta

Ingrediente
25 g unt
600 g mazare (congelata sau proaspata)
1,25 l supa de pui
1 fir de praz
2 linguri de smantana
12-13 frunze de menta
sare
cateva boabe de mazare pentru decor

Preparare
Spalati firul de praz. Caliti-l in untul topit in tigaie.
Adaugati mazarea, amestecati bine. Asteptati 3 minute si adaugati supa de pui.
Lasati supa sa fiarba timp de 25 de minute pe foc mic. Luati supa de pe foc, adaugati smantana si amestecati din nou.
Varsati supa in blender, amestecati pana cand supa devine cremoasa. Spalati frunzele de menta si adaugati-le in supa. Amestecati din nou cu blenderul. Strecurati supa.
Puneti boabele de mazare intr-o forma mica de silicon. Adaugati apa. Puneti forma la congelator pentru 15 minute.
Serviti supa pe suportul de la congelator. Puteti sa o serviti rece sau calda.
Pofta buna!